Numeroasele întrebări postate de catre voi se referă la definirea, avantajele și caracteristicile pensiilor private. Pe scurt, care ar fi diferențele dintre pilonul II și pilonul III de pensii private. Informează-te corespunzător în continuare la pensiipentrutoti@gmail.com
Pensiile private sunt guvernate de două legi (411/2004 la pensiile facultative și 204/2006 la pensiile obligatorii) și o multitudine de norme emise de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
În primul rând, angajatorul nu are voie să impună salariaților săi să aleagă un fond de pensii private sau altul, aceasta fiind o opțiune strict individuală.
La pensiile private obligatorii (pilonul II), angajatorul nu are de făcut nimic în plus față de obligațiile sale existente. După ce angajatul își alege fondul la care va dori să cotizeze, angajatorul va face plata contribuțiilor sociale (CAS) la fel ca și până acum, către Fisc (ANAF), prin evidența Casei Naționale de Pensii (CNPAS). Abia aici, banii destinați fondului privat de pensii vor lua direcția fondurilor private, fără nicio implicare din partea angajatorului.
La pensiile private facultative (pilonul III), angajatorul are un rol mult mai important. După ce angajatul și-a ales fondul sau fondurile la care vrea să cotizeze, angajatorul trebuie să rețină din salariul angajatului respectiv contribuția lunară și să o vireze direct către fondul sau fondurile alese de acesta, printr-unul sau mai multe ordine de plată, ori poate plăti direct Angajatorul din fondurile lui pentru salariați (fără să-i rețină din salariu angajatului).
Dacă zece angajați diferiți aleg zece fonduri private facultative diferite, atunci angajatorul va trebui să rețină cele zece contribuții din salariul celor zece angajați și să le vireze, prin zece ordine de plată suplimentare, la cele zece fonduri. În plus, angajatorul are opțiunea să ofere chiar el o pensie privată facultativă angajatului, adică să contribuie în locul acestuia la un astfel de fond. Opțiunea este însă tot a angajatului, care poate refuza acest beneficiu. Dar angajatul nu ar avea motiv să renunțe la acest beneficiu mai ales ca sunt și cheltuieli deductibile fiscal.
Pe de altă parte, angajatul și angajatorul pot contribui împreună la un fond de pensii facultative, în beneficiul angajatului. Sumele contribuite sunt deductibile de la plata impozitului pe profit (pentru angajator) și pe venit (pentru angajat) în limita a 200 de euro pentru fiecare (400 de euro în total, dacă cei doi contribuie împreună).
Actul de aderare pentru pensia privată obligatorie pilonul II trebuie completat și semnat, dar nu este valabil dacă nu îi anexezi o copie după actul de identitate, cu semnătură olografă. Așa cum fiecare administrator poate gestiona un singur fond, la fel și fiecare client nu poate alege decât un singur fond dintre cele existente pe piață.
La pensiile private facultative (pilonul III), procedura este mai simplă. Aderarea se face prin semnarea unui contract, care conține anexat și prospectul de emisiune (care descrie toate detaliile fondului). Poți cotiza la oricâte fonduri facultative dorești, cu condiția ca suma contribuțiilor lunare să nu depășească 15% din venit.
Edith
Pensiile private sunt guvernate de două legi (411/2004 la pensiile facultative și 204/2006 la pensiile obligatorii) și o multitudine de norme emise de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
În primul rând, angajatorul nu are voie să impună salariaților săi să aleagă un fond de pensii private sau altul, aceasta fiind o opțiune strict individuală.
La pensiile private obligatorii (pilonul II), angajatorul nu are de făcut nimic în plus față de obligațiile sale existente. După ce angajatul își alege fondul la care va dori să cotizeze, angajatorul va face plata contribuțiilor sociale (CAS) la fel ca și până acum, către Fisc (ANAF), prin evidența Casei Naționale de Pensii (CNPAS). Abia aici, banii destinați fondului privat de pensii vor lua direcția fondurilor private, fără nicio implicare din partea angajatorului.
La pensiile private facultative (pilonul III), angajatorul are un rol mult mai important. După ce angajatul și-a ales fondul sau fondurile la care vrea să cotizeze, angajatorul trebuie să rețină din salariul angajatului respectiv contribuția lunară și să o vireze direct către fondul sau fondurile alese de acesta, printr-unul sau mai multe ordine de plată, ori poate plăti direct Angajatorul din fondurile lui pentru salariați (fără să-i rețină din salariu angajatului).
Dacă zece angajați diferiți aleg zece fonduri private facultative diferite, atunci angajatorul va trebui să rețină cele zece contribuții din salariul celor zece angajați și să le vireze, prin zece ordine de plată suplimentare, la cele zece fonduri. În plus, angajatorul are opțiunea să ofere chiar el o pensie privată facultativă angajatului, adică să contribuie în locul acestuia la un astfel de fond. Opțiunea este însă tot a angajatului, care poate refuza acest beneficiu. Dar angajatul nu ar avea motiv să renunțe la acest beneficiu mai ales ca sunt și cheltuieli deductibile fiscal.
Pe de altă parte, angajatul și angajatorul pot contribui împreună la un fond de pensii facultative, în beneficiul angajatului. Sumele contribuite sunt deductibile de la plata impozitului pe profit (pentru angajator) și pe venit (pentru angajat) în limita a 200 de euro pentru fiecare (400 de euro în total, dacă cei doi contribuie împreună).
Actul de aderare pentru pensia privată obligatorie pilonul II trebuie completat și semnat, dar nu este valabil dacă nu îi anexezi o copie după actul de identitate, cu semnătură olografă. Așa cum fiecare administrator poate gestiona un singur fond, la fel și fiecare client nu poate alege decât un singur fond dintre cele existente pe piață.
La pensiile private facultative (pilonul III), procedura este mai simplă. Aderarea se face prin semnarea unui contract, care conține anexat și prospectul de emisiune (care descrie toate detaliile fondului). Poți cotiza la oricâte fonduri facultative dorești, cu condiția ca suma contribuțiilor lunare să nu depășească 15% din venit.
Edith
