Asigurarea de răspundere civilă profesională a avocaților este contractul dintre persoanele care desfășoară profesia de avocat și societatea de asigurări prin care se acordă despăgubiri ca urmare a unor erori profesionale. Persoanele care achiziționează aceste tipuri de asigurări pot fi persoane fizice sau persoane juridice sub anumite forme de organizare.
Profesia de avocat se poate desfășura în următoarele forme, conform legislației în vigoare: avocat persoană fizică, definitiv sau stagiar, colaborator sau salarizat in interiorul profesiei; cabinete individuale; societăți civile profesionale; cabinete grupate; cabinete asociate; societăți profesionale cu răspundere limitată. Aceste forme sunt valabile la momentul scrierii articolului. Pentru detalii legate de forma de desfășurare a activității, apelează la autoritățile competente și/sau consultanți din mediul privat pentru a-ți alege forma care se potrivește cel mai bine pentru tine și profesia ta de avocat.
Indiferent de forma aleasă, poți oferi clienților tăi servicii juridice printr-un contract de consultanță, asistență și reprezentare juridică. Dacă ești la început de drum și te înscrii anul acesta la examenul de primire în profesia de avocat din sesiunea septembrie 2023, trebuie să știi că la începutul lunii iunie 2023 U.N.B.R. (Uniunea Națională a Barourilor din România) a prezentat Hotărârea Nr. 352/8 iunie 2023 prin care examenul se va susține în cadrul I.N.P.P.A. (Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, cu sediul în București, strada Vulturilor nr.23, sector 3, în data de 17 septembrie 2023.
Cererea de înscriere la examen se depune de candidat între 31 iulie 2023, ora 8.00 și 25 august 2023, ora 16.00, iar toate înscrisurile se transmit în format electronic, prin internet la adresa Dosar candidat (ifep.ro);Taxa de examen este de 1800 lei. Bibliografia pentru examenul deadmitere în profesia de avocat se afisează pe site-ul U.N.B.R. înainte de fiecare examen. În principiu sunt:
- 20 de grile din OEPA (Legea de organizare a avocaturii, Statutul avocatului),
- 20 de grile din drept civil,
- 20 de grile din procedură civilă,
- 20 de grile din drept penal,
- 20 de grile din procedură penală.
După ce treci cu bine de acest examen, vei fi avocat stagiar sau avocat definitiv. Pe lângă cerințele specifice, ai nevoie de asigurarea de răspundere civilă profesională a avocaților. Această asigurare se încheie de obicei pe o perioadă de 1 an și o reînnoiești în fiecare an.
În cele mai multe cazuri, asigurarea pentru avocați cuprinde și perioada de acoperire neîntreruptă dacă îți reînnoiești asigurarea. Astfel, prin această asigurare poți primi despăgubiri pentru erori profesionale săvârșite în perioada de valabilitate a asigurării sau în perioada anterioară de acoperire. Solicită aceste când cumperi polița ta.
În fiecare contract de asigurare este înscrisă limita de despăgubire. Așadar, întotdeauna ai la dispoziție suma maximă pe care asigurătorul o va plăti la producerea evenimentului asigurat.
Când nu ești despăgubit prin această asigurare?
Ca fiecare tip de asigurare, excluderile sau ce nu este asigurat, sunt specificate în contract. Dintre ele, enumerăm prejudiciile produse cu intenție, sub influența băuturilor alcoolice, a drogurilor sau substanțelor halucinogene ingerate voluntar, pentru prejudicii produse rudelor sau afiniilor până la gradul 3 inclusiv sau persoanelor cu interese contrare în aceeași cauză. O altă situație când nu primești despăgubiri este atunci când nu ai contract de asistență juridică încheiat în formă scrisă cu clientul. Acestea sunt doar câteva situații, iar pentru a avea toate informațiile, citește toate excluderile din contractul de asigurare.
Obligațiile tale în Asigurarea de Răspundere Civilă Profesională a Avocaților
Prima obligație este să îți plătești asigurarea. Nicio asigurare nu este valabilă, chiar dacă este emisă, adică nu produce efecte dacă nu se face dovada plății primelor de asigurare. Deci, nimic nou până aici. Sau, dacă nu știai, acum ai și această informație.
Dacă se produce evenimentul asigurat, ia toate măsurile necesare pentru limitarea pagubelor, comunică asigurătorului ce s-a întâmplat împreună cu documentația aferentă.
Cum devii avocat sau cum îți păstrezi profesia de avocat?
Avocatul trebuie să se asigure că o persoană are parte de un proces corect, că îi sunt respectate drepturile omului. Avocații trebuie sa fie licențiați ai Facultății de Drept și să susțină examenul de Barou. Există Barou în fiecare județ și în municipiul București. Fiecare avocat trebuie să fie într-un Barou. Se plătește o taxă de examen (comunicată în fiecare an), iar ulterior se plătește taxa de înscriere pentru Avocat în Stagiatură (se comunică anual). Poți fi avocat stagiar timp de 2 ani. Ulterior, urmează examenul de definitivat pentru Avocat Definitiv. Dacă nu iei examenul de trei ori la rând, ești exclus din profesie.
Dacă acum te îndrepți către o Facultate de Drept, citește mai mult despre admiterea la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca din cadrul Universității Babeș-Bolyai;sau din București.
Avocatul are o profesie liberală. Nu poți să faci comerț ca avocat, și să ai activitate salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat. Există incompatibilități de care trebuie să știi.
Avocatul trebuie să studieze dosarul pentru proces, să stabilească o strategie cu clientul etc. În toată această activitate, avocatul trebuie să asigure dreptatea și nu obținerea unei soluții favorabile clientului cu orice preț.
La un contract de colaborare, avocatul are un onorariu care e venit brut si din care trebuie să plătească:
- impozit,
- contribuții de sănătate,
- contribuții la Casa de Asigurări Sociale a Avocaților, la Barou și U.N.B.R.
Sub ce formă pot profesa avocații?
Răspuns: Admiterea în avocatură se face exclusiv în baza unui examen. După 5 ani de vechime într-o altă profesie juridică, poți candida la examenul pentru admiterea în avocatură ca avocat definitiv (se sar etapele celor 2 ani de stagiatură și examenului de definitivat).
Notă: avocatul stagiar are voie să reprezinte / asiste clienții doar la judecătorii, nu și la tribunale și curți de apel.
Întrebare: Cum să reușești să iei examenul de barou de prima dată?
Răspuns: O variantă este să citești multă doctrină în timpul facultății. Doctrina explică și interpretează principiile și regulile de drept stabilite. Doctrina reprezintă totalitatea principiilor ce guvernează sistemul juridic.
Doctrina este interpretare și cuprinde analize, investigații, cercetări sau soluții ale specialiștilor în drept. Fără doctrină, dreptul ar fi greu de înțeles și dificil de aplicat.
Doctrinarii, specialiștii în drept, profesorii au un rol important în explicarea termenilor și modul de aplicare a legislației.
Doctrina nu este o sursă a dreptului, dar ea are influență asupra creării normelor juridice. Piatra de temelie a doctrinei este situația de fapt. Astfel, doctrina poate să răspundă nevoilor sociale. Doctrina trebuie să fie ancorată în realitatea imediată și să elimine orice element fictiv.
Doctrina se manifestă sub forme variate:
- Tratate și cursuri, în care este prezentată fiecare ramură de drept, în ansamblu;
- Comentariile, care explică textele legii sau ale hotărârilor judecătorești. Comentariile sunt cele mai vechi gen de lucrări doctrinare;
- Repertoriile sistematice sau alfabetice, în special ale hotărârilor judecătorești;
- Monografiile, ca lucrări consacrate unor probleme juridice particulare;
- Studiile, articolele și alte elaborate științifice scrise în publicații de specialitate.
Ce activități profesionale mai face avocatul?
1. Avocații poartă robă. Lăsând la o parte munca legată de instanță, avocatul mai face și alte lucruri. Unul dintre ele, este curatela specială.
Această curatelă specială este un mod de a proteja persoanele fără capacitate de exercițiu, adică minorii și persoanele incapabile care nu au pe nimeni să le reprezinte în instanță.
Reprezentantul legal ar fi părinții în cazul minorilor, sau tutorii pentru persoanele incapabile. Curatorul special poate fi un alt avocat pe lângă avocatul din proces, care îl reprezintă pe incapabil. La cerere, instanța îi acordă un curator special care să îi reprezinte interesele persoanei incapabile până când își poate desemna un reprezentant legal.
Avocatul trebuie să fie înregistrat într-un Registru pentru a fi desemnat curator special. Statul se ocupă de onorariul curatorului special.
2. Avocatul poate să facă Atestarea identității părților. De exemplu, vrei să închei un contract în formă autentică la notar. Și nici tu nu poți merge la notar, nici notarul să vină la tine, din diferite motive. Dacă tu și persoana cu care închei contractul, ați semnat în fața unui avocat și avocatul și-a pus ștampila acolo, actul acela poate fi autentificat la notar ca și cum ați fi încheiat actul în fața notarului.
3. Avocatul face și Activități fiduciare. Adică, poate să păstreze și să administreze banii pe care un client i-a obținut dintr-un proces, dintr-o mediere.
4. Avocatul poate să-și găzduiască clienții care vor să-și înființeze o societate comercială etc. În acest caz, avocatul îi stabilește clientului sediul temporar la sediul societății lui.
Avocatul din oficiu
Se poate oferi persoanelor care nu au bani de avocat. Există procese civile și procese penale. Procesele penale sunt cele cu crimă, viol, bătăi, evaziune fiscală etc. În procesele penale se oferă avocat din oficiu atunci când legea spune clar că este nevoie de un avocat din oficiu.
Persoana care trebuie să aibă avocat din oficiu, poate fi:
- suspectul sau inculpatul, adică persoana acuzată că a comis infracțiunea respectivă,
- sau partea vătămată, partea civilă,
- și partea responsabilă civilmente.
Suspectul sau inculpatul trebuie să aibă neapărat avocat (din oficiu) când e minor, internat într-un centru de detenție sau un centru educativ, când e reținut sau arestat, chiar dacă e după gratii din altă cauză, sau atunci când organul judiciar - adică judecătorul, procurorul sau polițistul care de ocupă de cercetarea penală, consideră că are neapărat nevoie de avocat pentru că nu își poate face singur apărarea. Mai sunt situații când a fost obligat la internare medicală sau a fost acuzat de o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 5 ani de închisoare.
Dacă persoana vătămată este minoră, parte civilă sau parte responsabilă civilmente, aceasta poate avea avocat și atunci se poate desemna și avocat din oficiu. Deci, conform legii, partea vătămată majoră nu este obligată să aibă avocat. Cu toate acestea, se recomandă să fie reprezentată de un avocat.
În procese civile, adică divorțuri, certuri pe o tarla de pământ, salariați supărați, drepturi de autor etc., nu mai vorbim de un avocat din oficiu, ci de ajutor public judiciar. Pot beneficia de ajutor public judiciar atât persoanele fizice, cât și cele juridice. (Sunt cerințe: de exemplu, venitul pe membru de familie să fie mai mic de 300 lei în ultimele două luni. Poate fi și maxim 600 lei, dar atunci statul oferă 50% din ajutorul public judiciar.)
Fiecare Barou are un registru public de asistență judiciară unde avocații se pot înscrie pentru a fi desemnați avocați din oficiu. Atunci când organul judiciar contactează Baroul și îi transmite că este nevoie de un avocat din oficiu, Baroul e cel care selectează un avocat și-l trimite la cauza respectivă. Avocatul desemnat nu poate să refuze. (Poate să refuze doar din motive bine întemeiate și care nu țin de moralitatea în profesia lui.)
Plata unui avocat din oficiu este între 500 lei și 1200 lei, aproximativ. Acaestă sumă se acordă pentru toate fazele procesuale (adică nu primește această sumă la fiecare proces la care se prezintă pentru acea cauză).
Glosar de termeni juridici
Persoana vătămată este persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală.
Partea civilă este parte în procesul penal și este persoana vătămată care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal. Au calitatea de parte civilă și succesorii persoanei prejudiciate, dacă exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal.
Partea responsabilă civilmente este persoana care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces ca parte în procesul penal.
Suspectul este persoana asupra căreia există suspiciunea că a săvârșit o faptă penală.
Inculpatul este persoana împotriva căreia s-a dispus urmărirea penală.
Procesul penal este structurat tipic în trei faze: urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale.
Etapele procesului penal (1).pdf - Google Drive
Urmărirea penală este prima etapă din procesul penal. Organele judiciare află că s-a comis o infracțiune, încep să strângă probele, să le verifice și să înceapă să-l identifice pe cel care a putut să comită infracțiunea, iar dacă este cazul să-l trimită în judecată. Aceasta este una dintre atribuțiile principale ale procurorului. Fie că face el personal, fie că supraveghează alte persoane care se ocupă efectiv, urmărirea penală este treaba procurorului.
După analiza probelor, procurorul decide dacă persoana ajunge în fața judecătorului. Procurorul poate să renunțe la urmărirea penală pentru mai multe motive, în situația în care legea prevede ca pedeapsă o amendă sau închisoarea de până la 7 ani, dacă procurorul decide că nu există interes public pentru urmărirea respectivelor fapte.
Dacă procurorul decide că suspectul trebuie trimis în judecată și evetual dacă judecătorul decide că el trebuie pedepsit, procurorul întocmește Rechizitoriul cu fapta și de ce trebuie trimis suspectul în judecată. Adică, acțiunea penală. Judecătorul poate dispune și măsuri preventive, de exemplu persoana să fie arestată preventiv. Procurorul poate și el să dispună măsuri preventive, dar doar:
- Reținerea,
- Controlul judiciar,
- Controlul judiciar pe cauțiune.
Acest lucru se poate traduce prin faptul că procurorul nu poate aresta, nici măcar la domiciliu sau preventiv. Reținerea este și ea tot un fel de arest, dar nu se poate reține persoana mai mult de 24 ore. În plus, persoana reținută are alt regim, alte drepturi. Procurorul nu poate închide o persoană suspectă, dar poate solicita judecătorului acest lucru. Tot procurorul exercită căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești atunci când consideră că judecătorul nu a făcut bine ce a făcut.
Procurorul semnează și acordul de recunoaștere a vinovăției. Poate însemna ca suspectul să obțină o pedeapsă mai ușoară dacă își recunoaște vinovăția.
(Penalul este partea aceea a dreptului care se ocupă cu infracțiuni cum ar fi omoruri, violuri, furturi, corupție etc. În schimb, civilul se ocupă cu divorțuri, certuri pe o tarla de pământ etc.)
Rolul principal al procurorului este în penal. Dar, el poate să participe și la procese civile, să inițieze acțiunea civilă atunci când e nevoie pentru apărarea drepturilor și intereselor minorilor, dispăruților, persoanelor puse sub interdicție și alte cazuri prevăzute de lege. Partea lui în proces seamănă cu cea a reclamantului. De asemenea, procurorul poate și să intervină într-un proces civil pentru apărarea ordinii de drept, și a drepturilor și libertăților cetățenilor.
Procurorul poate și să exercite căi de atac în procesele civile, dacă consideră că este nevoie. Are dreptul și să ceară executarea silită a hotărârilor pentru unele persoane unde judecătorul a dat câștig de cauză, dar și să depună contestație la executare în numele persoanei care a pierdut.
Forma de organizare a procurorilor este în Parchete. Cel mai înalt rang îl are Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adică Parchetul General care este condus de Procurorul General al României. În cadrul Parchetului General există și două structuri specializate:
- D.N.A. - Direcția Națională Anticorupție
- D.I.I.C.O.T. - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
Avocatul Poporului
Rolul instituției este de a apăra drepturile cetățenilor. Citetește un scurt istoric și ce reprezintă Instituția Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului nu este un avocat și nu merge în sala de judecată, cu roba îmbrăcată, pentru a apăra pe cineva. Conform legii, „Instituția Avocatul Poporului este autoritate publică autonomă și independentă față de orice altă autoritate publică și are drept scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritățile publice.”
De exemplu, dacă o autoritate publică nu ți-a răspuns la o cerere sau ți-a respins-o nemotivat, poți să depui o petiție la Avocatul Poporului. Petiția poate fi depusă de orice persoană fizică sau persoană juridică atâta timp cât ea consideră că se încalcă drepturile persoanelor fizice prin acte sau fapte administrative de către autoritățile administrației publice sau de către regiile autonome. În schimb, nu poți depune petiții cu privire la actele emise de Camera Deputaților, Senat sau Parlament, actele și faptele senatorilor și deputaților, ale Președintelui României, ale Curții Constituționale, ale autoritățillor judecătorești, ale Președintelui Consiliului Legislativ sau ale Guvernului dacă nu este vorba despre Ordonanță de Guvern sau legi.
Petiția nu se depune mai târziu de 1 an de la data la care ți s-a încălcat dreptul sau de la data la care ai aflat că ți s-a încălcat dreptul. Nu costă nimic să depui o petiție.
În urma depunerii unei petiții, Avocatul Poporului strânge toate informațiile necesare pentru o anchetă, fie de la autoritatea publică în cauză, fie de la petiționar. Dacă constată că petiționarul nu avea motiv întemeiat, Avocatul Poporului respinge petiția motivat. În schimb, dacă consideră că i s-a încălcat dreptul petiționarului, Avocatul Poporului se adresează mai întâi, în scris, autorității publice respective și îi va cere:
- să revoce sau să reformeze actul administrativ,
- să repare prejudiciile,
- și să repună persoana în situația anterioară.
Dacă autoritatea respectivă nu pune în aplicare în 30 de zile ce i s-a cerut, Avocatul Poporului se adresează structurii ierarhice superioare ale acelei autorități, care are 45 de zile să-i dea un răspuns. Dacă nu primește răspuns, Avocatul Poporului se adresează Prefectului. Apoi, se adresează Guvernului. Dacă nu se rezolvă în 20 de zile, Avocatul Poporului comunică acest lucru Parlamentului.
Ce mai face Avocatul Poporului?
„a. Formulează puncte de vedere, la cererea Curții Constituționale;
b. Poate sesiza Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora;
c. Poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor.”
De asemenea, prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot să conțină recomandări privind modificarea legislației sau măsuri de altă natură pentru ocrotirea / apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
Avocatul Poporului poate fi consultat de inițiatorii legilor și ordonanțelor, când acestea privesc drepturile și libertățile cetățenilor.
Curtea Constituțională
Este un complet de 9 judecători. Președintele țării trimite o lege către Curtea Constituțională spre a fi examinată și dacă nu contravine ceva din ea constituției și se considerp că totul este în regulă, atunci legea este promulgată de Președinte. Dacă, în schimb, se găsește o neconstituționalitate, Curtea Constituțională trimite decizia și celor 2 camere ale Parlamentului, iar Parlamentul este obligat să reanalizeze legea și să o pună în acord cu Constituția.
Președintele poate promulga o lege fără să o trimită la CCR sau înapoi în Parlament.
Curtea Constituțională analizează tratatele și acordurile internaționale, dacă este sesizată. Dacă îl găsește neconstituțional, atunci tratatul sau acordul nu mai poate fi ratificat de către Parlament. A ratifica înseamnă a da valabilitate unui act, unui tratat etc. prin aprobarea sau confirmarea lui în formă autentică.
De asemenea, Curtea Constituțională veghează alegerile electorale pentru Președinția României și validează rezultatul votului.
Cei 9 judecători de la Curtea Constituțională trebuie să aibe studii juridice superioare, cel puțin 18 ani vechime în servicii juridice sau în învățământul de tip superior. Mandatul lor este de 9 ani. Trei sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat, trei de Președintele României. O data la trei ani, se reînnoiește o treime dintre ei. Totodată, acești 9 judecători își aleg la fiecare trei ani și Președintele Curții Constituționale.
Curtea Constituțională se exprimă prin decizii, hotărâri și avize. Deciziile și hotărârile au aplicabilitate generală obligatorie.
Surse: Constituția României (constitutiaromaniei.ro)
Judecătorul și procurorul
Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
Cum devii judecător în România
- Absolvire facultate de drept, cu licență
- Ulterior, înscriere la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii (I.N.M.) sau la concursul de admitere în magistratură (în aest caz, candidații trebuie să aibă o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani
Candidații care promovează concursul vor urma cursurile I.N.M., care se întind pe durata a 2 ani. În această perioadă, vor avea calitatea de auditor de justiție, vor primi și o bursă. La sfârșitul celor 2 ani, se va susține un examen de absolvire a cursurilor de auditor de justiție, după care va avea loc repartizarea locurilor la instanțe de judecată și parchete. Procesul de repartizare se va face în funcție de mediile obținute în cei 2 ani, dar și de opțiunea fiecărui absolvent.
Judecătorul este un magistrat care prezidează procedurile judiciare, fie singur, fie ca președinte al unui complet de judecată în cadrul unei ședințe publice.
Numirea în funcție se face de către Președintele României. Poate fi suspendat sau eliberat din funcție. Unui judecător i se adresează cu „doamnă / domnule președinte”.
În cadrul unui proces, judecătorul:
- administrează probele de la dosar,
- audiază martorii,
- evaluează credibilitatea și argumentele părților implicate,
- verifică orice alte probe care pot fi relevante pentru o anumită cauză,
- și, în final, pronunță o hotărâre.
Criterii:
- cetățenie română
- domiciliul stabil în România
- licențiat în Drept
- nu are antecendente penale sau cazier fiscal și se bucură de o bună reputație
- cunoaște limba română
- este apt din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției
Cât câștigă un judecător?
Un judecător cu grad de Curte de Apel, câștigă între 18000 lei brut (vechime 6 - 10 ani) și 23000 lei (vechime peste 20 de ani). Astfel, rezultă venituri anuale între 160 000 și 300 000 lei.
Pentru judecătorii cu grad de Tribunal sau Tribunalul Militar, veniturile sunt cuprinse între 17100 lei și 22500 lei brut pe lună. Astfel, vorbim despre un salariu anual cuprins între 143 000 și 173 000 lei.
Un judecător cu grad de Judecătorie câștigă lunar între 11100 lei și 17250 lei brut. Astfel, salariul anual brut este cuprins între 68000 și 158000 lei brut.
Cele mai mari salarii le au judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care câștigă lunar între 23140 și 26250 lei brut.
Vezi Situația posturilor vacante de judecător la data de 01 iunie 2023.
Probele pentru examen la I.N.M. se dau în două etape. În rpima etapă, sunt două probe. Primă probă cu test grilă cu 100 de întrebări (25 de întrebări pentru fiecare materie: drept civil, drept penal, procedură civilă, procedură penală). Trebuie să răspunzi corect la minim 60 de întrebări. Întrebările din grile pot avea 1 răspuns corect sau 2 răspunsuri corecte.
Proba a doua este proba de sinteză. Sunt doua zile în care dai teste din drept civil, procedură civilă, drept penal, procedură penală. Nota minimă este 5 la fiecare test din cele patru teste, iar media minim 6.
Până aici este etapa 1 și nota din această primă etapă este media celor 2 probe, proba 1 și proba 2.
Etapa a doua este etapa interviului și intră, în ordinea mediilor, doar cei care se încadrează până la limita numărului de locuri și o jumătate (de exemplu, dacă sunt 300 de locuri scoase la concurs, la interviu intră 450 de persoane, în ordinea mediilor).
La interviu, mergi îmbrăcat la costum și cu fișa ta de prezentare, care este un formular tip pus la dispoziție de către I.N.M. și în care te prezinți. Ai grijă ce scrii despre tine. Dacă scrii că ești tobă de carte la filosofie, s-ar putea să te întrebe „rolul metafizicii în...”. Și dacă nu știi să răspunzi, s-ar putea să pleci acasă fără examen luat.
Apoi, extragi un bilet unde o să găsețti un citat, un proverb, despre care o să ai de comentat. Ți se dă o foaie și un pix, scrii un eseu și pe baza eseului discuți cu comisia. Important este să vorbești corect, coerent și argumentat.
Apoi, primești o speță, o situație cu elemente de etică (ce e bine și ce nu e bine să faci ca magistrat). Adu-ți aminte ce ai făcut în anul I de facultate, la Etica și Deontologia în Magistratură.
După ce ai trecut cu bine și de proba aceasta, ești auditor de justiție. Timp de 2 ani. Primești o bursă în timpul celor 2 ani, apoi dai examen de absolvire a I.N.M. Dacă nu iei examenul, trebuie să dai banii înapoi și nu vei fi nici judecător, nici procuror.
Mai multe profesii juridice
Cum devii notar?
Notarul face copii legalizate, se ocupă cu succesiuni, divorțuri, testamente, procuri și alte legate speciale.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activitatii notariale, notarul public este numit de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici. În mod simetric, suspendarea din functie se dispune de ministrul justitiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, iar încetarea calitatii de notar public se constata sau se dispune, dupa caz, de ministrul justitiei.
Notarul oferă serviciu public (nu privat). Activitatea necontencioasă / nelitigioasă desfasurata de notarul public armonizeză interesele părților.
Pentru a deveni notar public, dai examen. Taxa de examen în anul 2019 a fost de 3900 lei. Nota minimă este 7. Ulterior, urmezi 2 ani de stagiatură, apoi examen de Definitivat (cu o probă teoretică și cu o probă practică), taxa de 3000 lei. Trebuie să obții media de minim 7. Trebuie să faci 5 acte pe care le face un notar public, de exemplu contract de vânzare cu plata prețului în rate și încheierea de autentificare Examenul se ține la București.
Cum devii consilier juridic?
În România, consilier juridic este persoana licențiată în știinte juridice care, ulterior, este admisă în profesie, în baza unui examen organizat de organizația profesională teritorială în care intenționează să profeseze. Ulterior, consilierul juridic poartă titlul profesional de consilier juridic stagiar urmând a fi înscris pe Tabloul consilierilor juridici stagiari. După efectuarea stagiului obligatoriu de 2 ani, consilierul juridic stagiar trebuie să susțină un examen de definitivat organizat de asociația profesională în care este înscris și consilierul juridic este înscris pe Tabloul consilierilor juridici definitivi. Citește detalii legate de înscrierea în Colegiul Consilierilor Juridici Cluj, despre CCJ cu sediul în București sau despre Ordinul Consilierilor Juridici din România.
În principal, activitatea consilierului juridic se realizează prin consultații cu caracter juridic, prin asistență sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe de jurisdicție a persoanelor juridice, autorităților la care este angajat în muncă sau numit în funcție. Citește un articol interesant despre Consilier juridic. Tot ce trebuie să știi dacă vrei să te angajezi (ejobs.ro)
Alte profesii legale
Executori judecătorești
Cum devii executor judecătoresc?
Executor judecătoresc poate fi persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) are capacitatea deplină de exerciţiu;
c) este licenţiată în drept;
d) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;
e) cunoaşte limba română;
f) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;
g) a îndeplinit timp de 2 ani funcţia de executor judecătoresc stagiar şi a promovat examenul de definitivat sau, după caz, a exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică şi a promovat concursul sau examenul de admitere în profesie. Sunt scutite de examen persoanele care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat, cu condiţia să fi promovat examenul de definitivat în profesia din care provin.
Grefieri
Organismul central responsabil pentru reglementarea profesiei de grefier este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) (Vezi CSM - Prezentarea sistemului judiciar român (csm1909.ro). Școala Națională de Grefieri (SNG), este o instituție publica cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, responsabilă cu formarea inițială și continuă a grefierilor. Vizualizează documentul cu anunțul referitor la concursul de admitere la Școala Națională de Grefieri din 7 mai 2023. În sistemul judiciar român există diferite categorii de grefieri, cum ar fi grefieri de ședință, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri informaticieni, grefieri arhivari, grefieri registratori.
Asistenți judiciari
Cum devii asistent judiciar?
Asistenții judiciari fac parte alături de judecător din completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale. Asistenții judiciari sunt numiți de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, pe o perioadă de 5 ani. Persoanele numite trebuie să aibă o vechime în funcții juridice de cel puțin 5 ani și să îndeplinească cumulativ condițiile prevăzute de lege
Magistrați asistenți
Cum devii magistrat asistent?
Citește detalii despre Informaţii privind intrarea în profesia de magistrat-asistent – ASOCIAŢIA MAGISTRAŢILOR ASISTENŢI DIN ROMÂNIA. În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează un corp de magistrați-asistenți care participă la ședințele de judecată. Dintre atribuțiile magistraților asistenți pot fi menționate luarea măsurilor pentru efectuarea de către grefierul de ședință și arhivă a tuturor lucrărilor necesare bunei desfășurări a ședinței de judecată, îndrumând totodată activitatea grefierului de ședință; întocmirea anumitor rapoarte în cazul procedurilor legale (referitor la admisibilitatea în principiu a recursului, referitor la cererea de recurs în casație); consemnarea, pentru fiecare dosar în parte, susținerile orale ale părților și ale procurorului, precum și măsurile dispuse de instanță; redactarea încheierilor, cu excepția încheierilor de ședință; participarea cu vot consultativ la deliberări; redactarea hotărârilor, conform repartizării președintelui completului de judecată, cu respectarea termenelor legale ș.a.m.d.
Mai multe detalii despre profesiile juridice din România regăsești și pe pagina Portalul european e-justiție - Tipuri de profesii juridice (europa.eu).
Concluzie
Revenind la avocatură și profesia de avocat, dacă intri în Barou sau deja ești membru al Baroului si profesezi ca avocat trebuie să îți achiziționezi asigurarea de răspundere civilă profesională a avocaților.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Comentariul dvs. nu trebuie sa contina expresii vulgare, discriminari, atacuri la adresa persoanelor.